Dupã cum vã spuneam, ne îndreptam voiniceÅŸte cãtre Agremet. Drumul e plin de carii umplute cu apã murdarã si nãmol. Pe lângã noi trec maÅŸini strãine, jeep-uri 4×4, motociclete supãrate ÅŸi arareori, câte o Dacie stingherã. Instinctiv, îi numim pe toÅ£i automobiliÅŸtii ‘’ţãrani’’.
-         Pe mã-ta de ţãran şi cu cine ţi-o dat carnetu’ ! îl înjurã Ate pe conducãtorul unui Range Rover, care l-a stropit integral, cu întreg conţinutul unei gropi.
-         Stai bã , cã nu el e de vinã ! Primãria trebuia în primul rând sã repare drumul asta, care aratã de zici cã e construit pe sol lunar !
-         Sã-mi bag …. în el primar şi-n mã-sa aia care l-o fãcut şi-n fi-su care era sã mã calce cu maşina anu’ trecut ! conchide Ate, vizibil iritat de nãmolul de pe haine.
-         Da ce mama naibii tot aveţi cu primaru’ ?  Toatã ziua numa’ asta discutaţi ! Mai lãsaţi-o naibii de treabã … intervine şi Ţiga .
-         Dictã-la-i la el ! Da’ ce te bagi şi tu ca musca în balegã ? Ce avem e treabã noastrã şi gropile îs treaba edilitãţii, ca de-aia le plãtim impozit şi taxe! zic eu în apãrarea punctului meu de vedere.
-         Pãi tu vorbeşti bã, care nici n-ai drept de vot ?
-         Bã Ţiga, tu degeaba ai drept de vot, cã nu ştii cum se foloseşte ştampila. Ar trebui sã-ţi dea ãia instrucţiuni de utilizare şi sã-ti deseneze o schemã, ca sã nu te mânjeşti pe mâini cu tuş !
-          Bã, da’ terminaţi astãzi cu cearta ? Pe mine m-a stropit ãla, nu pe voi ! intervine Ate împãciuitor.
-         Da’ , da vezi tu, e o chestiune de principii ! Cum zicea Dumas – sã vã frec în nas- ‘’ toţi pentru unul, şi unul pentru toţi !’’ fac eu din nou pe filosoful.
-         Bã, te dai mare degeaba ! Aia ziceau muşchetarii, nu Dumas ! mã apostrofeazã Ţiga.
-         Pã, bã minoritarule ! Şi pe muşchetari cine i-o fãcut ? Dacã nu era Dumas, nu erau nici muşchetarii, cã doar nu i-o plãmãdit Doamne-Doamne din lut şi nici n-or evoluat din urangutan, cum susţine nenea Darwin !
-         Iarã faci pe rasistul ?
-         Hai lasã vrãjeala, cã mi-o venit în minte un banc tare de tot. I-auziÅ£i – ‘’ Cum s-a nãscut Bulã ?”…
Pedalãm alene. Ocolim o groapã micã şi dãm  într-una de 20cm adâncime. Apa murdarã sare în lãturi, oprindu-se pe pantalonii noştrii. Toţi trei arãtãm ca un noroi ambulant. Bicicletele seamãna cu cele pe care le foloseau nemţii în bãtãlia de la Stalingrad. De atâta nãmol, nu mai prind frânele, viziteze refuzã sã se mai schimbe, lanţul e plin de lut ; semãnãm cu fii ploii …
-         Vezi bã Ate, Å£i-am zis io ca asta nu-i vreme de bicicletã ? Dacã drumul pânã la Agrement e varzã, imagineazã-Å£i drumul spre Straja ! Nu degeaba e permis doar accesul vehiculelor 4×4 ! îi reproÅŸez eu.
-         Ce te tot plângi atâta , parcã ai fi femeie ! De unde era sã  sug pe degete cã drumul e varzã ? ia cuvântul Ate.
-         Pãi tu nu te uiţi la meteo ?
-         De parcã la meteo zice şi cum e drumul cãtre Agrement.
-         Da tu te-ai uitat la meteo, mãcar aşa, din curiozitate ?
-         NU !
-         Si atunci de unde ştii cã nu au zis şi starea asfaltului ?
-         Eşti enervant ! Cine o sã se cãsãtoreascã cu tine dã de dracu ! În douã zile o sã sarã de pe geam … mã rog sã nu ai urmaşi ! intervine Ţiga.
-         Ce, acu’ te crezi Nostradamus ? Meri’ dã  mâna cu Mama Omida şi cu Hâncu, decât sã-mi prezici mie viitorul ! îi dau replica.
-         Pãi tu nu vezi cã nimeni nu te mai suportã ?
-         Ia uite la ãştia !
Ate ne aratã 2 maşini de teren, care mergeau paralel, pe drumul îngust.
-         Fugi bã cã te calcã !!!!!! urlã Ate la mine .
Eu stau în mijlocul drumului, impasibil. Din faţã vin un Tuareg şi un X3 ; merg paralel, cam cu 50-60 la orã. Nu mã adãpostesc pe marginea drumului de fricã cã o sã mã zdrobeascã vre-unul dintre jipane. Cel mai bine e sa stau acolo unde mã aflu (adicã în mijlocul drumului) şi sã sper cã au loc sã treacã pe lângã mine. Nu mai e timp… sunt doar la câţiva metrii în faţa mea.Le vãd farurile albe şi proiectoarele de pe bara de protecţie. In urma lor se ridicã un nor de mocirlã…. Au trecut ! Nu am pãţit nimic, dar sunt plin de nãmol.

-         hahhhaaahhahh ! Şi râdeai de mine cã m-a stropit ãla … hahhaaaahaahh ! grãieşte Ate, satisfãcut de aspectul meu… mocirlos.
to be continued tomorrow …