Astazi, dupa ce am scapat de la scoala, am trecut si pe la posta sa-mi ridic cartea “Programare C si C++ pentru Linux” de Dragos Acostachioaie. Inainte de toate, tin sa le multumesc celor de la Teora pentru ca m-au facut sa astept 2 saptamani pana sa-mi trimita cartea… cred ca au sediul undeva in Patagonia, ca altfel nu se explica. La posta, ca de obicei, lume multa, miros de transpiratie, pensionari cu factura Romtelecom in mana si cersetori la intrare. Imi platesc frumos rambursul la aceeasi tanti in varsta, care mai mult ca sigur a prins epoca de aur a telefoanelor cu manivela… Trec peste partea in care tasta doar cu doua degete si verifica de 3-4 ori datele de pe foaie, ca sa va explic de ce functionarele de la posta sunt atat de plictisite: softul pe care il ruleaza e abosolut execrabil. Are o interfata grafica cat se poate de rudimentara, semanand leit cu vechiul MS-DOS; pana si consola de pe linux arata mult mai bine. Pot sa jur cu mana pe inima ca dracia aia de soft e plamadita fie in Pascal, fie in Basic. Pur si simplu este de o simplitate dizgratioasa si deprimanta in acelasi timp. Oare era atat de greu ca sa-i faca o interfata grafica placuta la vedere, sa introduca datele in mod interactiv, in formulare stilizate? Partea interesanta e ca hardware-ul pare destul de nou si e pacat sa ruleze acelasi soft invechit, respingator si nefiabil. Asta ca sa nu mai vorbim ca una dintre functionare se plangea tot mereu de erorile pe care le genera programul cu pricina. Cum toate se fac in pur sipirit romanesc, putem presupune ca un nene programator a luat o valiza de bani pe dracia aia …
LE:Â Am rafoit-o putin si cartea mi-a facut o impresie mai mult decat buna, semn ca Dragos Acostachioaie continua sa fie un autor de exceptie.
