Anul trecut, pe vremea asta, incercam sa ma conectez prin FTP la serverele lx.ro, ca sa urc WP-ul. Bine-inteles, inca de pe atunci lx cam era in declin, asa ca n-am reusit sa termin treaba decat folosind managerul vizual web2ftp, care rula undeva pe serverele lor (parca acum l-au scos, din motive de securitate, dar nici nu ma mai intereseaza). In timpul acestui an am cunoscut oameni noi, mi-am facut prieteni noi (stiu ei care ) si m-am implicat in diverse activitati de care probabil ca nu aflam daca nu era blogul. Stiu ca nu am fost un blogger prea constiincios si poate de aceea numarul de vizitatori este aproape constant in ultimele 2-3 luni, dar niciodata nu m-a prea interesat capitolul “trafic”. Ma uit in statistici de maxim 3 ori pe luna si atunci doar de curios sa vad cum ajunge lumea la mine.
Nu mi-am facut blog pentru ca era/este la moda (si Cartarescu este la moda; de-aia eu citesc Cioran) si nici pentru ca aveam prea mult timp liber (mint, nu ma luati in seama). Mi-am facut blog pentru ca uneori imi place sa scriu, dar cel mai important, imi place sa am opinie. Inca de mic mi-a placut sa ma aud vorbind, sa tin mici “discursuri” familiei in care sa-mi impun punctul de vedere (inca se mai aplica stratagema asta) si sa arat lumii ca si parerea mea conteaza, intr-un fel sau altul. Cred ca pentru mine, blogul nu este nimic altceva decat evolutia naturala a scrisului pe pereti, pe banca ori pe coperta cartii de matematica.
La urmatoarea aniversare (2 ani) o sa zic ceva mai interesant

Dupa cu m spune si titlul, de azi cred ca sunt oficial vindecat. N-a fost prea placut sa-mi petrec Craciunul in pat, cu sosete ude in picioare, cu injectii si cu nu mai stiu cate tablete in stomac. Probabil unii s-au bucurat, crezand ca am gripa aviara, dar n-a fost sa fie ( daca era, apaream si eu la Dan Diaconescu). Am slabit 3kg, dar sunt la fel de nesimtit, de intransigent si de sictirit, ca in vremurile bune.

Daca tot mi-am revenit, ma duc sa-mi activez Vista, ca cica a expirat de 10 zile

Asta e a nu stiu cata oara cand va anunt ca m-am racit. Tind sa devin patetic, insa de data asta chiar am sfeclit-o rau de tot: febra 39.8grd. Sunt in starea asta de aproape 3 zile, iar medicamentele nu-si prea mai fac efectul. Daca nu-mi revin cat-de-cat pana maine, mama a zis ca imi pune perfuzii. Partea proasta e ca, din cauza febrei, nu mai pot sa stau la calculator si uneori am impresia ca incep sa delirez. Ma gandesc sa-i dau in judecata pe producatorii vaccinului antigripal pe care l-am facut la inceputul sezonului rece… in loc sa ma scuteasca de gripa, m-a facut mai vulnerabil in fata ei (altfel nu-mi explic de ce iarna trecuta m-am racit doar o data, in timp ce iarna asta am avut pneumonie si aprox. 3 viroze urate). Urasc iarna si microbii !

Desi, comparativ cu legendarul bittorrent source- suprnova.org , mininova nu este altceva decat un epigon, o umbra fada a vremurilor de glorie ale suprnova (proiect abandonat de Sloncek dupa ce a inceput munca la eXeem sau cum afirma unii, dupa ce politia l-a strans cu usa), continua sa fie unul dintre cele mai importante situri p2p. Schimbarea de look nu este chiar radicala, insa adaugarea feedului RSS este o miscare bine venita. Mininova.org, we salute you!

PS: sunt niste colectii de “Christmas Songs” superbe pe mininova. Playlistul meu le recomanda tuturor celor care vor sa intre in spiritul Craciunului international (pe plan intern, nu-i neglijati pe Tudor Gheorghe, Nicu Alifantis, Stefan Hrusca, Fuego, N. Furdui Iancu, etc)

In postul anterior va spuneam cat de deprimat sunt. Atat de deprimat, incat am ajuns sa ma joc cu Sugar (OS-ul Fedora based de pe OLPC). Momentan sunt in stadiul de “lame testing” , asa ca o sa fac si un mic review cat de curand (adica, atunci cand mi se reincarca bateriile de care v-am vorbit anterior). Pana una-alta, aveti sansa sa vedeti ceea ce ar vedea copii somalezi daca mi-ar lectura blogul folosind “laptopul cu manivela” .

In sfarsit, am terminat cu tezele. Astazi am dat-o la matematica, iar de maine intru oficial in vacanta (nu stiu de ce, dar vineri nu facem ore). Deja ma saturasem de atatea referate, de atatea proiecte si de atata prostie. Daca nu se apropia vacanta, probabil intram in scoala inarmat cu un pistol cu bile si trageam la intamplare, ca sa ma descarc de tot stresul acumulat de-a lungul ultimelor 2 saptamani de scoala. O sa-mi ia aproximativ 1-2 zile pana sa-mi reincarc bateriile si sa mai postez cate ceva pe blog.

Am fost plecat pana la tara. Revin cu amanunte, imediat ce trag un pui de somn, ca m-am trezit cu noaptea in cap. Pana una-alta:

Pentru cei care nu s-au prins,e vorba de fapul ca postul de fata e cel cu numarul #200. 200 de posturi in aproape un an de blogging… n-am fost nici prea activ si nici prea lenes. Undeva la mijloc, cred