Astazi m-am intors de la scoala cu carnetul de note in buzunar si cu gandul ca media mea (8,60) o sa starneasca indignarea  parintilor. Dupa aproape o ora, timp in care le-am prezentat dicursul meu anti-sistem/anti-social, m-au lasat in plata Domnului, gandindu-se probabil ca s-ar putea sa am probleme cu gatul de la atata elocventa. Am concluzionat glorios, spunandu-le ca “mediile sunt fals in acte oficiale” si ca “nu determina viitorul unui om”.

Acum stau relaxat pe scaun, mananc niste covrigei destul de buni (”Rontzy”, pe numele lor) si ma simt asemenea celor din Accepted. Parintii inca imi deplang soarta in bucatarie…