Sa fiu cât se poate de sincer: prin blog sper sa vorbesc cu o lume pe care o cunosc într-o anumita masura, dar la care nu am reusit sa ajung ca politician decât rar, frugal si fragmentar. Iar aceasta stare de bine pe care mi-o da dialogul nu e viciata decât de nesiguranta. Nu sunt în campanie electorala, nu vreau sa ma “vând” publicului, nu trebuie sa joc un joc. Încerc sa fiu eu însumi. Asa cum sunt sau cred ca sunt si cei care intra în dialog cu mine. Pot vorbi, astfel, si despre lucruri serioase. (continuare)

Un articol excelent, in care se simte eruditia. Dupa parerea mea, reprezinta primul articol scris din perspectiva intelectualului, preocupat nu de aspectele tehnice, ci de valentele comunicative ale blogului. Recunosc ca atunci cand am auzit ca Nastase si-a insusit blog-ul plamadit de Jeg am zis “fâssss”. Acum insa, mi-am schimbat radical parerea. Nu mi-e simpatic, nu-mi place de el ca om politic, dar parca imi pare mai putin intangibil (sentiment creionat foarte bine de Boyarul), acum cand impartim aceeasi biti. Pe internet suntem toti egali si pe internet, Adrian Nastase e mai uman. Sunt curios totusi sa vad cati dintre politicienii “cool” si idoli ai hoardelor de tineri rebeli pot sa se ridice la nivelul intelectual al domnului Nastase. Repet, nu mi-e simpatic, l-am satirizat de nenumarate ori la mine pe blog, dar il respect ca om de cultura.

Ca o mica paranteza: prefer oricand sa fiu condus de hoti inteligenti si cu ani de studiu in spate, decat de jucatori si de prosti norocosi, care pozeaza in “baieti destepti”.