Astazi s-a dat proba scrisa la limba romana si, dupa notele mari de la oral, lumea a inceput sa se lamenteze, pe motiv ca varianta 78 era mult prea grea pentru elevii cu un sigur neuron, de care (din pacate) nu ducem lipsa. Ce-a fost ma asa de greu? Se cerea UN MINIM de cultura, se cerea sa citesti cel putin 10 poezii in viata ta si sa fii atent la explicatiile profesorului… sau sa deschizi (macar din curiozitate) o carte de comentarii, ca tot s-au dat subiectele de la inceputul anului, ca sa toceasca tot poporul. Daca eu, un elev mediocru (media generala 8,60), rezolvam fara nici un fel de problema subiectele SIMPLE de la romana, atunci nu vad de ce fac unii spume la gura ca au fost prea grele si nu se pretau pentru BAC. Nu se preta lipsa de cultura a elevilor pentru a promova clasa a XII-a, asta-i adevarat!
Ptii, ce m-am enervat !
By scorojit on Jun 30, 2007 | Reply
tu il dai la anu`?
By Bogdan on Jun 30, 2007 | Reply
hmmm… stiu ca ai luat tu luna asta niste premii pe la romana parca… nu? vezi ca nu toti is asa
de ex eu la romana is varza total (cu toate ca m-am descurcat la bac dar daca imi picau alte chestii e posibil sa nu fi fost la fel). Oricum nu e prea corect ca si ala care termina profilu mate-info si ala care termina filologie sa dea acelasi examen… dar asta este educatia in Romanica 
By ana on Jun 30, 2007 | Reply
puteai sa stii si poeiza pe derost , puteai sa mananci comentariul ala ca tot nu iti dadea decat pt redactare. daca nu stii exact despre ce a fost vorba degeaba vorbesti . media anilor nu mai conteaza acolo. la mine de ex seful de promotie a luat 6 la oral . nu a stiut o pezie si exact aia i-a picat. iar cat despre tine ca rezolvai “subiectele SIMPLE” nu pot spune decat lol. singurele persoane care puteau sa rezolve subiectul 3 erai cei care citesera cartea lui Manolescu. a ..sau tu esti vreun geniu? pentru ca ministrul educatie a zis ca e un subiect nerezolvabil.
By hacky maximus on Jun 30, 2007 | Reply
“Traditia nu e convertirea samanatorismului: traditionalismul e un stil, o formula inventata de poeti moderni iesiti adesea din scoala simbolismului”.
De ce era neaparata nevoie sa citesti cartea lui Manolescu? Trebuia sa stii ce e samanatorismul, ce e traditionalismul, ce e simbolismul si sa fii capabil sa triezi aceste informatii intr-un mod constructiv. Cu alte cuvinte trebuia sa ai habar cu ce se mananca trei dintre curentele literare principale, care sunt cativa reprezentanti ai acestor curente la noi in tara si hai sa zicem doua opere cu care sa-ti potentezi afirmatiile.
Varianta 78 a fost simpla. Daca ai putina cultura in spate, poti sa scrii pagini intregi despre propulsia navelor spatiale, fara sa ai macar habar despre detaliile tehnice. Se numeste arta de a jongla cu cuvintele si nu poti s-o dobandesti decat prin lectura.
Se plange degeaba lumea: proba scrisa nu a facut decat sa contrabalanseze notele mari obtinute in oral. Cunosc dobitoci care nu sunt in stare sa argumenteze de ce folosesc WC-ul si nu cada atunci cand se duc sa urineze si care au luat peste 9 in oral.
Domnul ministru al educatiei e un primitiv- poate sa spuna ce vrea, ca nu merita bagat in seama. Cred ca pana la urma, era mai bine sa-l trimitem la niste cursuri de haraldica, sa numere stelutele de pe steagul UE. Normal ca i s-au parut grele subiectele, daca el nu pricepe termenii.
Bogdan, felicitari ca te-ai descurcat si bafta in continuare! Si eu sunt la mate-info, btw
Scorojit, eu dau la anul, ca-s mai mic.
By ana on Jun 30, 2007 | Reply
stiam ce e fiecare dintre ele si am scris. stiam curentele dar daca stii si tu anii in care au aparut cu ce s-au mancat si toate cele vedeai ca modernistii erau contra traditionalismul si a invers si tu trebuia sa demostrezi asta in poezie , lucru care nu-l puteai face daca nu citeai toata cartea lui. Si asta nu am zis numai eu ci profi , ministrul invatamantului si chair manolescu .
” Însu?i criticul literar Nicolae Manolescu este de p?rere c? “subiectul este foarte dificil pentru bacalaureat, mai ales în absen?a bibliografiei critice”.
“Dac? profesorii care l-au formulat ?i care predau la liceu au indicat o bibliografie critic? era foarte u?or, dac? nu, era foarte greu. Este vorba despre un fenomen care se petrecea în urm? cu zeci de ani”, a declarat Manolescu pentru NewsIn.
Criticul a explicat ?i cum trebuie în?eleas? afirma?ia lui despre tradi?ionalism: “Ideea în sine este foarte simpl? - tradi?ionalismul este o formul? nou? care se revendic? de la trecut.”
Cei mai mul?i elevi care au ie?it de la teza de român? au spus c? nu au în?eles cerin?a. Profesorii de specialitate spun ?i ei c? subiectele de la proba scris? de român? a bacalaureatului sunt foarte dificile, notele vor fi mici, iar elevii de la specializ?rile tehnologice au întâmpinat mari dificult??i în rezolvarea acestora.
Sursa: NewsIn” in caz ca nu ma crezi
si daca mai cauti pe net vezi si unde a zis ca doar persoanele care citeau cartea puteau rezolva. nu te mai dai viteaza , sincer.
By hacky maximus on Jun 30, 2007 | Reply
In fine, eu mi-am exprimat parerea, nu bravand, ci bazandu-ma pe ceea ce stiu. Puteai aborda subiectul din mai multe perspective.
Aici faci bine-inteles referire la disputele dintre Eugen Lovinescu cu “Teoria sincronismului” si Titu Maiorescu cu “Teoria formelor fara fond”. Scuza-ma, dar astea le-am studiat printr-a XI, pe la inceputul semestrului! Nu Manolescu a inventat roata si nu se cerea studiul imperios al operei sale pentru a redacta un eseu pseudo-argumentativ, pornind de la citatul in cauza. Manolescu sintetizeaza doar disputele de care vorbeai si tu, nimic mai mult. S-a pornit din start gresit: daca insusi criticul afirma ca era greu de rezolvat subiectul III, atunci asa e! Subiectul se putea rezolva lejer fara sa fie nevoie sa citesti cartea lui Manolescu. Chiar tu ai amintit de disputele dintre exponentii modernismului, traditionalismului si samanatorismului. Puteai sa-ti concentrezi atentia exact in jurul disputelor dintre Lovinescu si Maiorescu, sa arati ca traditionalismul este in esenta un curent literar modern, la fel ca si simbolismul si nu evolutia samanatorismului. Traditionalismul cand a aparut? In plin modernism, nu-i asa? Asadar, putem considera traditionalismul ca fiind un curent literar conservator, dar care prezinta in acelasi timp atributele conferite de partiala raliere la valorile culturii europene, venite pe filiera modernista si simbolista.
Analizai frumos una-doua poezii, reliefand conceptele simboliste si moderniste din structura acestora, felul in care se imbina cu clasicul, in speta cu traditionalismul. Nu in cele din urma, infirmai posibilele accente samanatoriste din poezie.
Personal, nu impartasesc opinia lui Manolescu si consider traditionalismul ca fiind un curent literar de sinteza, specific unei literaturi ajunsa la maturitate, care simte nevoia sa-si dezvolte un filon stilistic propriu.
By emi201281 on Jul 1, 2007 | Reply
1. wtf is manolescu?
2. 8,60 mediocru? :))))))))
By titus on Nov 11, 2007 | Reply
Constantin Schifirnet, Formele fãrã fond, un brand românesc, Comunicare.ro, 2007
Cuprins
Cuvânt înainte
1. Antemaiorescieni
1.1. Redescoperirea Occidentului
1.2. Complexul Europei. Dinicu Golescu
1.3. Primenirea europeana a societatii românesti. Eufrosin Poteca
1.4. Nevoi de asezaminte noi. Ionica Tautu
1.5. Ridicarea patriei. Barbu Paris Mumuleanu
1.6. Nu imitatie, ci evolutie treptata. Costachi Conachi
1.7. Un precursor al junimismului. Alecu Russo
1.8. Dreptul roman, baza a modernizarii. Simion Barnutiu
1.9. Învatamânt national. Gh. Lazar
1.10. Schimbare facuta cu rost. Gh. Asachi
1.11. Formele fara fond, expresie a dezechilibrului între antiteze. Ion Helide Radulescu
1.12. Reforme accelerate. Ion C. Bratinu
1.13. Realismul organic. Mihail Kogalniceanu
1.14. Formele fara fond,o masca frumoasa fara crieri. Ion Maiorescu
1.15. Temeiurile din lontru, fundamentul dezvoltarii statului modern. George Baritiu
1.16. Conditia modernizarii, dezvoltarea economica. D. Pop Martin
1.17. Civilizatiunea este iuteala progresului. Ion Ghica
1.18. Trecutul, argument al spiritului national. Bogdan Petriceicu Hasdeu
2. Teoria formei fara fond în opera lui Titu Maiorescu
2.1. Gândirea maioresciana
2.2. Modele europene de societate
2.3. Semnificatii ale formei fara fond
2.4. Originile formelor fara fond
2.4.1. Abaterea de la calea organica de dezvoltare a societatii române
2.4.2. Imitatia civilizatiei occidentale
2.4.3. Constitutie si legi inadecvate unei societati în tranzitie
2.4.4. Inexistenta fundamentului social burghez
2.4.5. Lipsa spiritului critic în cultura româna
2.5. Caile de înlaturare a formei fara fond
3. Formele fara fond în viziunea lui M. Eminescu
3.1. Gândirea eminesciana
3.2. Formele fara fond
3.2.1. Principii de studiu al formelor fara fond
3.2.2. Sensul formelor fara fond
3.2.3. Cauzele formelor fara fond
3.3. Evolutionism
3.4. Societatea moderna româneasca
3.4.1. Clasa de mijloc
3.4.2. Taranul
3.4.3. Patura superpusa
3.5. Legea, fundamentul constructiei statale moderne
3.6. Barbarie, semibarbarie, civilizatie moderna
3.7. Teori compensatiei
3.8. Efectele modernizarii
3.9. Sustinerea institutiilor moderne
4. Formele fara fond în opera lui C.D. Gherea
4.1. Dezvoltarea României moderne si influentele externe
4.2. Rolul institutiilor burgheze în formarea României moderne
4.3. Neoiobagia, o forma fara fond
4.4. Socailismul în tarile înapoite si perspectiva evolutiei sale în România
5. Evoluti de la fond la forma
5.1. Era nou, sfârsitul formelor fara fond. P.P. Carp
5.2. Formele fara fond, caricatura civilizatiei. Theodor Rossetti
5.3. Organicismul permanentelor istorice. Nicolae Iorga
5.4. Formele fara fond, expresie a decalajului dintre asezamintele burgheze si sufletul românesc. C. Radulescu- Motru
5.5. Socil-democrati, forma fara fond. Constantin Stere
6. Evoluti de la forma la fond
6.1. Legitimitatea formelor fara fond în tranzitie. A.D. Xenopol
6.2. Spiritul critic si formele fara fond. Garabet Ibraileanu
6.3. Forma, creatoare a fondului. Eugen Lovinescu
6.4. Formele fara fond în evolutia economica. Stefan Zeletin
6.5. Evolutia burgheziei românesti. Mihail Manoilescu
6.6. Formele fara fond în viziune comunista. Lucretiu Patrascanu
7. Acceptiuni ale formelor fara fond
7.1. Categoriile de fond si forma
7.2. Exegeza despre teori formelor fara fond
7.3. Sensurile acordate fondului si formei
7.4. Acceptiunile formelor fara fond
7.4.1. Contradictia dintre conditiile interne si institutiile moderne
7.4.2. Contradicti dintre cultura româna si civilizati moderna
7.4.3. Contradicti dintre scopurile (civilizatiei) moderne si mijloace
7.4.4. Discrepanta dintre real si ideala
7.4.5. Neadevarul formelor din afara si autenticitatea fondului intern
8. Formele fara fond, reflex al evolutiei societatii românesti moderne
8.1. Modernizarea tendentiala româneasca
8.2. Spatiul de dezvoltare
8.3. Contexte ale dezvoltarii moderne românesti: independenta versus dependenta
8.4. Cauze economice
8.5. Constructi institutional
8.5.1. Cadrul institutional politico-juridice
8.5.2. Statul român modern
8.5.3. Regimul parlamentar
8.6. Agentii modernizarii
8.6.1. Fragilitatea burgheziei
8.6.2. Implicarea intelectualilor în modernizare
8.7. Conduite specifice modernizarii
8.8. Taranimea, suportul socil al costurilor formelor fara fond
9. Modelul teoretic national explicativ al evolutiei societatii românesti moderne
9.1. Un model teoretic de studiu al modernizarii
9.2. Unitatea dintre fond si forma, principiu explicativ al evolutiei moderne românesti
9.3. Principiu de analiza determinista
9.4. Raportul interioritate-exterioritate
9.5. O rationalitate specifica
9.6. Cultura, enzima modernizarii romanesti
9.7. Formele fara fond în societatile aflate în continu tranzitie
Încheiere
Bibliografie
Indice de materii si de nume