E vacanta si-mi petrec 90% din timpul liber in fata calculatorului sau pe balcon, citind. A trecut vremea cand ardeam gazul pe afara cu bicicleta de dimineata pana seara sau crapam seminte cu prietenii in fata blocului. Din vechea “gasca” s-a ales praful si pulberea, nu mai e ce a fost si plus de-aia contextul social actual ma scarbeste intr-o asemenea masura incat imi doresc sa plec cat mai repede din Romania intr-o tara… mai calda sau mai rece, chiar nu conteaza. Ma prinde adesea dimineata in fata monitorului citind un .pdf, experimentand cate ceva in consola sau pe balcon, citind o carte printre colectia de plante, din ce in ce mai mare. Imi place stilul meu de viata, chiar imi place! Imi place si ideea ca peste cel mult 5 ani nu voi mai sta in Romania. Ma face sa ma simt ca Eliade sau Cioran… imi place ideea de autoexilare. In principiu, aceasta autoexilare este una de bun augur, pentru ca in tara asta toate sunt cu susul in jos si pe langa asta, mai au si flatulente.
Citeam zilele trecute “Fahrenheit 451″ de Rai Bradbury si, desi nu sunt un fan al genului SF, aceasta carte m-a fascinat. Viitorul ipotetic si decadent imaginat de Bradbury, in care omul nu mai este lasat sa gandeasca, sa dezvolte o constiinta proprie mi se pare o oglindire -destul de palida inca, ce-i drept- a societatii actuale. Sa nu deviez insa de la subiectul initial al acestei insemnari… despre cartea lui Bradbury voi discuta pe-ndelete intr-un post viitor.
Era ora 3 fara ceva si citeam linistit prima carte din seria “Stealing the network” publicata de Syngress - “How to own the box”. Tocmai eram la capitolul in care personajul principal compromite securitatea folosindu-se de niste imprimate HP conectate la reteaua universitara si o vulnerabilitate cunoscuta din PJL (Printer Job Language), cand aud de afara niste urlete. (Fiind extraordinar de cald, tin usa de la balcon deschisa). Curios ca o baba pensionara, ies pe balcon si ma uit in parculetul din fata blocului, unde un grup de tineri “fericiti” urlau… la un cos de gunoi! Mai apoi, probabil suparati ca biata pubela nu le raspunde, au luat-o la picioare. Intodeauna am considerat ca evolutia este o sinusoida. Am ajuns la un moment dat la apogeu, dupa care incepem sa regresam treptat, sa redevenim animale primordiale. Problema este ca la unii, reintoarcerea la stadiul de primate este mai accentuata decat la altii… ei sunt promotorii regresului, detractorii rasei umane, a civilizatiei pe care pretindem ca am atins-o de-a lungul a mii de ani de “slefuire” intelectuala. Problema e ca aceste primate sunt prezente la toate nivele stratificarii sociale. Ii avem bunaoara pe cretionoizii care vorbesc cu pubelele si pe Don Quijote din Pi-Pipera. Sunt diferiti si totusi aceeasi. Ce-i leaga? Primitivismul, survenit ca urmare a necesitatii de suplinire a lacunelor intelectuale, de diminuare a frustrarilor acumulate de-a lungul timpului si de ce nu, ca un prim semn al schizofreniei. Ce face omul prost atunci cand nu gaseste alta modalitate de exteriorizare? Pune mana pe bata, dar nu ca sa-si zdrobeasca propria capatana, ci ca sa-l loveasca pe cel care-l surclaseaza. Tot nu inteleg ce-aveau cu saracul cos de gunoi. Oare si-au dat seama ca, in mod normal, locul lor era in acel cos?
Poate voi dezvolta acest subiect, dar cu alta ocazie… acum e ora 3:25 si mi-e somn.