Voi începe prin a clarifica un lucru- nu-mi place de Cioroianu, mi-e antipatic, îl detest și l-am înjurat pe blog de câte ori am avut ocazia. De data aceasta însă, nu pot să nu-i dau dreptate, când o adevărată haită de deontologi reciclați s-a năpustit asupra lui, făcându-l rasist, xenofob și cel mai grav- fascist! Toate acestea au pornit de la propunerea ministrului de a trimite toate scursurile sociale ce fac necinste acestei țări, indiferent de etnie, în deșertul Egiptean. Personal, rezonez cu propunerea ministrului, pe care o găsesc mai mult decât potrivită acum, când ne aflăm în prag nu numai de criză diplomatică, ci și socială. În condițiile în care, în scumpa noastră țărișoară, infracționalitatea eclozată sub aripa protectoare a organelor statului, a atins paroxismul, avem nevoie de măsuri imediate și radicale. ”Reeducarea infractorului”, ”reintegrarea în societate”- utopii scornite de oameni nebuni, îmbuibați, infatuați și fără nicio tangență cu realitatea! Din cele mai vechi timpuri, ordinea a fost impusă doar prin represiune. Ce e rău în a-i trimite pe infractori în deșert, dar mai ales, de ce unii au ținut morțis să preia ad-literam o construcție metaforică, ce face referire la măsuri urgente de stopare a elementului infracțional? Până când, de dragul toleranței, să ne lăsăm călcați în picioare și să distrugem și ultima frântură de filon civic al acestui popor? Când cineva vine cu o idee bună, aplicabilă, toți deontologii pustii din media și politica autohtonă sar pe el ca hienele. Toți vor să mănânce mierea, dar nu se îndură nimeni să pună mâna pe fagure, pentru că-i lipicios !

Trăgând linie (pentru că nu am vreme să scriu pomelnice pe blog), rămân următoarele idei de bază:

1) Cioroianu a făcut o declarație legitimă, la care-n mod cert aderă peste 80% dintre români.
2) Nu a făcut referire la țigani (nici de e să mor nu o să le zic rromi- cui nu-i place, n-are decât să scuipe ori să mă reclame la ONU sau la alte organisme fripturiste pe care oricum nu le recunosc), ci la ”infractori”. Dacă pleiada de organizații ce apăra drepturile țiganilor, șoarecilor de câmp, hobiților ori gândacilor de Colorado identifică termenul de ”infractor” cu etnia antemenționată, e problema lor și nu fac decât să ne reconfirme ceva ce știam deja.
3) Cine crede că-n 2007 (secolul XXI, pentru repetenții de la ONG-urile anti-discriminare), mai poți deporta oameni (fie ei și infractori) în deșert, făra ca teritoriul țării să-ți fie inavadat de cavalerii dreptății călare pe hot-dog, e dobitoc prin excelență și mă face să regret că împart același Univers cu el.
4) Italienii procedează corect, în mare parte. Sunt un popor care a ajuns la capătul răbdării cu nelegiurile infractorilor nomazi. E regretabil însă că românii sunt băgați uneori în aceeași categorie cu țiganii, uitându-se de substratul latin comun. Tind totuși să cred că situația nu este atât de apocaliptică pe cât o prezintă presa autohtonă…
5) Militez în continuare pentru reintroducerea pedepsei cu moartea și mă ofer să creez o ghilotină acționată computerizat (cron tab și bandă rulantă, ca să eficientizăm procedeul).

Dacă cele scrise de mine aduc atingere unei persoane, grup etnic sau social, vreau să se știe că am dorit acest lucru. Nu candidez la Miss America, deci nu trebuie să-i iubesc pe toți și nici nu sunt rudă cu Bono, ca să salvez balenele.

PS: sunt în continuare un bou, pentru că mi-am pierdut 15 minute din viață, scriind tâmpenii pe blog, în condițiile în care oricum nu voi modifica percepțiile nimănui. Și mai trist e că am scris textul ăsta din Vista