Din august, de când am laptopul, nu mai am loc pe birou să pun nici măcar o foaie. La început nu m-a deranjat prea mult și oricum eram prea entuziasmat de ideea de-a avea dual-display, că să iau în considerare aspecte evidente ca: documentațiile puse pe scaune, cartea ținută pe genunchi, foile cu notițe sprijinite de sateliții de la sistemul audio, etc. După ce terminam treburile serioase, înainte de a trece la bântuitul pe forumuri, liste de discuții și site-uri IT, îmi adunam foile și cărțile și le-ngrămădeam în același sertar în care zac și alte marafeturi mai mult sau mai puțin utile. După săvârșirea acestei curățenii zilnice, priveam birou din capatul celălalt al camerei ca să am o perspectivă panoramică și-mi ziceam ”ordonat m-o mai făcut mama”. Când a început școala, m-am mutat cu lecțiile la masă, așa că orânduirea biroului nu m-a deranjat nici atât.

Astăzi însă am constatat că am nevoie, asemenea naziștilor, de spațiul meu vital. Acum stau ca prostul și mă gândesc cum să mai eliberez ringul…

Cam asa arata biroul meu in zilele lui bune si evident, inainte sa-mi iau Dell-ul si sa operez o serie intreaga de schimbari. Daca atunci cand se angajeaza, cei mai multi oameni isi baga rata pentru masina si apartament, io o sa-mi bag in mod negresit credit pentru un camion de hardware. La urma urmei, fiecare om cu pasaricile (nu cu sensul utilizat de matroz) lui .

PS: La cererea publicului, am scotocit prin hard dupa o poza ceva mai recenta (are aprox 2 luni, de atunci am mai schimbat, dar nu radical). Daca e cineva interesat de Bârlog, pot face mai multe poze-n weekend, cand fac si curat. (more…)