Marius Tucă semnează în Jurnalul Naţional un articol vomitiv la adresa bloggerilor români, pe care-i desconsideră fără să-i dea prin tărtăcuţa lui cheală că şi alde Ciutacu, Bombonel ori Ilici intră acum tot în tagma bloggerilor… Trebuie totuşi să recunoaştem că pe această cale, Mariusică a atras asupra sa nu numai flegmele bloggerilor români, ci şi titlul de ”Freud de Caracal”, judecând după profilul psihologic pe care s-a scremut să-l facă. Prima oară mi-am ieşit din pepeni, dar după ce i-am văzut poza din stânga articolului, mi-am dat seama că se îmbracă la fel ca Steve Jobs, am râs de m-am rupt şi-am renunţat la idee

Cei mai mulţi dintre ei şi-au făcut bloguri ca să facă şi ei ceva, neînţeleşi, dar mai ales frustraţi, s-au lăsat duşi de modă, de trend, ca nişte mici servitori ai globalizării, umili şi gata să sară de gîtul primului concept care să-i scoată din anonimat, arată ca nişte arătări scoase pentru întîia oară la lumină, cu poze care vor să-i înfăţişeze fie sexy, fie intelectuali, bloggerii din România nu sînt altceva decît nişte rîme care au ieşit la suprafaţă fără să aibă ceva de spus, gata să inunde spaţiul cu banalităţi şi originalităţi ştiute şi vehiculate de toată lumea, un fel de masturbare comună, dar vîndută pe afiş ca un mic secret care ne va schimba filozofia de viaţă, fără inspiraţie şi fără talent, cei mai mulţi dintre ei, ca să nu zic toţi, se cred victime ale sistemului, cînd, de fapt, nu sînt altceva decît nişte victime ale incompetenţei proprii, nişte onanişti ca toţi onaniştii care se ascund la adăpostul anonimatului şi îi comentează pe alţii doar că pe ei îi apără poza studiată, poza care ţine loc şi de cuvinte (…)

Apropo, abia acum m-am prins că între Tucă şi Boc există similitudini: primul scrie la fel cum vorbeşte al doilea, adică utilizând fraze interminabile, unde predicatul rămâne suspendat undeva în eter.

De 4 ani de zile, trei infractori strîng averi uriaşe în Moldova. Este vorba de senatorul Cristian David, actualul ministru al Internelor, pentru care „recoltează” sume uriaşe cei din Iaşi şi Vaslui. Filiera Radu Fenechiu este completată de minune de clanul lui Vlasov, socrul ministrului. La Vaslui s-a „impus”, prin sprijinul direct al ministrului, decapitîndu-l pe Ion Vrînceanu (liderul PNL), un om fără scrupule, incult, arogant şi foarte lacom, deputatul Dan Marian, individ care s-a înconjurat de cele mai mari lichele din oraşul Huşi, determinîndu-i pe adevăraţii liberali să migreze la PD-L.

Continuare.

Ca să văd ce s-a mai întâmplat în scumpa şi mirifica noastră ţară, abia ieşită din nebunia Summitului NATO, m-am uitat la ştirile de la ora 19, de pe ProTV. Ca de obicei, pe la jumătatea jurnalului, reciclează ştirile morbide prezentate la ora 17. Acum au dat o ştire despre o fetiţă care, jucându-se cu chibriturile, şi-a dat foc şi a murit. În primul rând o astfel de ştire nu constituie niciun fel de interest pentru opinia publică şi-n al doilea rând, să-i pui titlul ”Fetiţa cu chibrituri” mi se pare nu numai o încununare a cinismului jurnalistic şi a lipsei de lectură şcolară, dar şi o dovadă de cretinism congenital. Probabil că redactorul care a scris ştirea e tare mândru de el . Ei bine, bă loază, nu-i aşa:

a) Dacă tot vroiai să te dai mare cu lecturile de clasa a IV-a, trebuia să ştii că Hans Christian Andersen (sau ”Anderson” pentru tine, ca să zici că-i neam cu Pamela) a scris ”Fetiţa cu chibriturile”, nu ”Fetiţa cu chibrituri”.
b) Fetiţa din poveste a murit degerată, nu incinerată.
c) Aveai de-a face cu o tragedie care, pe lângă faptul că n-avea ce să caute în jurnalul serii, trebuia tratată cu mai multă decenţă, nu cu cinism de jurnalist care-n sinea lui se crede probabil mare scrib. E ca şi cum ai scrie un articol cu titlul ”20.000 de leghe sub mări”, în care să vorbeşti despre scufundarea sumarinului nuclear Kursk şi sfârşitul tragic al echipajului.

Ce circ jurnalistic jenant!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată,
Tiraţi-vă în Congo, căci Patria e damnată!

@!@ A reînceput şcoala şi-odată cu ea, surghiunul elevului român pus faţă în faţă cu un întreg amalgam de informaţii inutile şi absurde. Peformanţa pluridisciplinară duce într-un final la plafonarea şi mediocrizarea individului.Din păcate, tot mai puţini conaţionali sunt conştienţi de aceste sechele tragice ale excesului de zel didactic şi asta în condiţiile în care tânărul român, dorit a fi un ”hommo universali de tip Renascentist”, este tot mai ineficient şi tot mai prost cotat pe piaţa internaţională a muncii. Provincializarea României a atins apogeul şi nu mai e nimic de făcut. Eventul, putem să le tăiem venele celor care se fac vinovaţi de această stare de fapt… nu de alta, dar măcar să nu le dăm satisfacţia de a le avea lungi.

@!@ Astăzi am mers la vechea librărie de stat, transformată pe jumătate în magazin de telefoane mobile. La ghişeul Vodafone erau doi clienţi, în timp ce la tejgheaua librăriei, ioc muşterii. Am cumpărat ”Viaţa pe un peron”, de Octavian Paler. Vânzătoarea s-a ridicat greu de pe scaunul unde-şi sorbea cafeaua, semn că timpul scurs de la plecarea ultimului client a fost îndeajuns de lung încât să-i amorţească picioarele. Am intenţionat să cumpăr şi ”Autoportret într-o oglindă spartă” de acelaşi autor. Nu mai avea- mi-a spus că primise doar trei exemplare.Ciudat, îmi zic în gând, reperând pe un alt raft cel puţin zece volume din ”romanul” ”Orbitor” al lui că-că Cărtărescu (scuzaţi-mi stângăcia, dar dau în bâlbâială atunci când vorbesc despre un aspirant la Premiul Nobel).

Cartea a costat 30 de lei. E albă, editată impecabil şi prezentabilă, iar atunci când o deschizi îi scârţăie cotorul şi răspândeşte un miros de hârtie nouă, cerată. Cu toate acestea, alocaţia de stat, această subvenţie jenantă pe care statul o acordă spre umilirea cetăţenilor, este de 25 de lei. ”Puneţi taxe maxime pe cultură şi-o să … ”. Mă opresc aici cu citatul din Paraziţii (aştept continuarea într-un comentariu). (more…)

Aşa cum era de aşteptat, unele fătuci şi unii cioflingari din presa autohtonă, care-au făcut niscaiva cursuri de jurnalism în vacanţa de vară şi-acum se strâng câte 2-3 într-o cameră fără geamuri, scremându-se să conceapă un articol, au prezentat exact pe dos ştirea cu Băsescu, căutat de FBI. Geniile incontestabile ale peniţei cu care se scarpină cel mai adesea-n fund, n-au avut bunul simţ să facă nici măcar un minim de muncă de documentare, aşa cum o cere actul jurnalistic. Din toată tevatura, stimabilii au priceput că Beranger a ”spart” site-ul FBI, că Băsescu este aievea pe lista celor mai căutaţi infractori şi, ca să-şi pună flegma jurnalistică în vârful colivei pe care o mestecă lacomi pe la posturile/agenţiile de ştiri, i-au menţionat şi numele real, lipsind să-i afişeze şi poza, că la Elodia, în colţul ecranului.

Supărat pe bună dreptate de jalnica prestaţie a presei, Beranger a scris un comunicat de presă. Sunt curios să văd dacă instituţiile media care au prezentat eronat lucrurile vor avea bunul simţ să-i publice dreptul la replică.

Un caine a fost internat la o clinica veterinara din Austria in acest weekend. Cainele abia se putea tine pe picioare si mirosea ca o distilerie. (…) Cainele avea gaze intestinale, diaree si vomita mult”, a mai spus veterinarul. (…) Testele au aratat ca patrupedul avea un continut de alcool in sange de 1,6 mg/100 ml. (citeşte tot articolul)

Mă-ntreb cum se spune în câinească ”măi păsăricilor”. Sau, poate mă-nşel şi e vorba totuşi de câinele lui Nicu Păhăroiu… hâc, părerrrea mea!

Domnul profesor Mircea Costache publică în ziarul ”Tricolorul” un articol de excepţie, intitulat ”Băsescu, un anti-model pentru tineri”. Îmi permit să reproduc mai jos un pasaj -cred eu- edificator:

Ce democratie este aceea, stimati concetateni, cînd o infima minoritate face legea, trimite soliile Mafiei la Bruxelles si Strasbourg? Au furat, au tîlharit si s-au îmbuibat, spunînd ca ne construiesc democratia si ca asta presupune costuri… Care democratie, care principiu democratic al majoritatii, cînd noi suportam dictatura unei minoritati care vizeaza distrugerea României? De aceea, nu vom înceta sa le reamintim tuturor acelora cu simt patriotic si national ca imnul nostru este “Desteapta-te, române!”. Altfel, vei pieri.

Articolul cretinoid al zilei este furnizat de ziare.com- Râmnicu Vâlcea- centru global al fraudei pe internet. Povestea-i tot aia veche, cu genialii ”hackeri” români care fraieresc străinii creduli să cumpere obiecte inexistente, de pe ebay.com . Ăstora li se adaugă temuţii carderi, care ling ce se prelinge de la fraţii nigerieni pe canalele obscure de irc, unde băieţii jmecheri şi cu gramatică precară se bat în boţi, root-uri şi se laudă cu averea de pe cc-uri. Din când în când, îşi comandă din afară o pereche de adidaşi de firmă şi un lanţ de fier forjat, ca să-l atârne la gât. Atunci, intră pe fir reprezentanţii legii şi urlă unul către altul pe messenger- ”l-am prins băh pe Gheorghe!”. Ziariştii de trei lulele răsuflă uşuraţi că au despre ce să scrie şi Gheorghe săracul, se-ntreabă retoric dacă-i dă oraganul voie să intre cu adidaşii ăia noi (cu leduri la călcâie) în celulă. Cam asta-i povestea mirifică a hacereului carpatin, spaima ebay-ului.

De data asta însă, yankeii au trimis în România, nu numai FBI-ul, CIA-ul şi NASA ci şi pe o anume Albena Spasova, expertă în depistarea hacerilor carpatini. Pentru că românii-s daţi dracului şi nu se lasă cu una cu două, FBI-ul o păzeşte pe săraca Albina de furia carderilor care aruncă după ea cu felii de ceapă, în lipsa altor substanţe lacrimogene.

“Acest mic centru industrial, asezat intre dealurile de langa Muntii Carpati, nu este destinatia favorita a Albenei Spasova. Condusul pe soseaua plina de curbe ii face rau. Odata ce a ajuns in aceasta localitate, pe Albena o pandeste pericolul”.

Nu contest faptul că pe drumurile publice din România o pândeşte pericolul- poate dă Orban peste ea, ori îi sare motociclistul Tăriceanu în faţă, ori… inhalează vaporii expiraţi de Matroz şi-i creşte alcoolemia.

“Nu poti sa stii in cine sa ai incredere. Nu poti sa folosesti telefonul fix din camera de hotel. Cand iesi afara, poti sa-i vezi pe hackerii locali in masini, invartindu-se in jurul hotelului”, spune Spasova.

Vă daţi seama cum stau nefericiţii ăia-n faţa hotelului, înghesuiţi in Dacii 1310 şi-asteaptă cu bale la gură să pornească Albina wifi-ul, ca să-i arate ce ştie snifferu’ lor să facă? La nevoie-l trimit pe Dorel cu dipolu-n braţe sub geamul duduiei, să-i cânte o serenadă despre decibeli şi să le-nflorească semnalul alora din maşină.

“Agentii Serviciului Secret se ocupa intotdeauna cu aranjamentele pentru cazarea mea, in asa fel incat sa fie siguri ca stau intr-o camera alaturata celei in care sunt ei”.

În lipsă de altă femeie, ce să facă şi ei, săracii!

Centrul pentru Plangeri privind Frauda pe Internet, un parteneriat intre FBI si Centrul National Roman pentru Crima Organizata, plaseaza Romania pe locul cinci in lume, printre cele mai nazdravane natiuni, din acest punct de vedere.

Aici chiar îmi place de domnul redactor, că-i patriot şi recunoaşte că ne tragem din Harap-Alb! Dacă nu-i atent organu’ , zboară carderul călare pe preşul de la intrarea în secţie.

Zaraza îi salută pe toţi cea care nu cerşesc de la nigerieni, nu se pretează la pishinguri ieftine şi sunt îndeajuns de inteligenţi ca să-i fure Albinei sutienul fără ca ea să simtă. Zaraza o salută şi pe Albina, cu un singur deget, rezervând mâna la pălărie pentru Vladuz .

Voi începe prin a clarifica un lucru- nu-mi place de Cioroianu, mi-e antipatic, îl detest și l-am înjurat pe blog de câte ori am avut ocazia. De data aceasta însă, nu pot să nu-i dau dreptate, când o adevărată haită de deontologi reciclați s-a năpustit asupra lui, făcându-l rasist, xenofob și cel mai grav- fascist! Toate acestea au pornit de la propunerea ministrului de a trimite toate scursurile sociale ce fac necinste acestei țări, indiferent de etnie, în deșertul Egiptean. Personal, rezonez cu propunerea ministrului, pe care o găsesc mai mult decât potrivită acum, când ne aflăm în prag nu numai de criză diplomatică, ci și socială. În condițiile în care, în scumpa noastră țărișoară, infracționalitatea eclozată sub aripa protectoare a organelor statului, a atins paroxismul, avem nevoie de măsuri imediate și radicale. ”Reeducarea infractorului”, ”reintegrarea în societate”- utopii scornite de oameni nebuni, îmbuibați, infatuați și fără nicio tangență cu realitatea! Din cele mai vechi timpuri, ordinea a fost impusă doar prin represiune. Ce e rău în a-i trimite pe infractori în deșert, dar mai ales, de ce unii au ținut morțis să preia ad-literam o construcție metaforică, ce face referire la măsuri urgente de stopare a elementului infracțional? Până când, de dragul toleranței, să ne lăsăm călcați în picioare și să distrugem și ultima frântură de filon civic al acestui popor? Când cineva vine cu o idee bună, aplicabilă, toți deontologii pustii din media și politica autohtonă sar pe el ca hienele. Toți vor să mănânce mierea, dar nu se îndură nimeni să pună mâna pe fagure, pentru că-i lipicios !

Trăgând linie (pentru că nu am vreme să scriu pomelnice pe blog), rămân următoarele idei de bază:

1) Cioroianu a făcut o declarație legitimă, la care-n mod cert aderă peste 80% dintre români.
2) Nu a făcut referire la țigani (nici de e să mor nu o să le zic rromi- cui nu-i place, n-are decât să scuipe ori să mă reclame la ONU sau la alte organisme fripturiste pe care oricum nu le recunosc), ci la ”infractori”. Dacă pleiada de organizații ce apăra drepturile țiganilor, șoarecilor de câmp, hobiților ori gândacilor de Colorado identifică termenul de ”infractor” cu etnia antemenționată, e problema lor și nu fac decât să ne reconfirme ceva ce știam deja.
3) Cine crede că-n 2007 (secolul XXI, pentru repetenții de la ONG-urile anti-discriminare), mai poți deporta oameni (fie ei și infractori) în deșert, făra ca teritoriul țării să-ți fie inavadat de cavalerii dreptății călare pe hot-dog, e dobitoc prin excelență și mă face să regret că împart același Univers cu el.
4) Italienii procedează corect, în mare parte. Sunt un popor care a ajuns la capătul răbdării cu nelegiurile infractorilor nomazi. E regretabil însă că românii sunt băgați uneori în aceeași categorie cu țiganii, uitându-se de substratul latin comun. Tind totuși să cred că situația nu este atât de apocaliptică pe cât o prezintă presa autohtonă…
5) Militez în continuare pentru reintroducerea pedepsei cu moartea și mă ofer să creez o ghilotină acționată computerizat (cron tab și bandă rulantă, ca să eficientizăm procedeul).

Dacă cele scrise de mine aduc atingere unei persoane, grup etnic sau social, vreau să se știe că am dorit acest lucru. Nu candidez la Miss America, deci nu trebuie să-i iubesc pe toți și nici nu sunt rudă cu Bono, ca să salvez balenele.

PS: sunt în continuare un bou, pentru că mi-am pierdut 15 minute din viață, scriind tâmpenii pe blog, în condițiile în care oricum nu voi modifica percepțiile nimănui. Și mai trist e că am scris textul ăsta din Vista

A man caught trying to have sex with his bicycle has been sentenced to three years on probation.
Robert Stewart, 51, admitted a sexually aggravated breach of the peace by conducting himself in a disorderly manner and simulating sex.
Sheriff Colin Miller also placed Stewart on the Sex Offenders Register for three years.
Mr Stewart was caught in the act with his bicycle by cleaners in his bedroom at the Aberley House Hostel in Ayr. (more)

E posibil să nu te crăcănezi de râs când vezi în ce lume nebună trăieşti?