Vă relatam într-o însemanare anterioară despre beculeţele ornamentale ale primarului meu preferat, micul hoţoman Corneluş (aşa o să-l alinte şi colegii de celulă, când justiţia din România o să se îndure să finalizeze dosarele alea de corupţie). Au trecut sărbătorile şi beculeţele primarului şi-au dat duhul (aşa cum preconizasem) înr-o mare măsură. Ei bine, zilele trecute, şeful urbei a dat goarnă ălora de la firma de se ocupă cu iluminatul public să taie curentul beculeţelor, ca să nu vină Moş Crăciun pentru a doua oară. Ăia au executat imediat ordinul şi s-au apucat să taie sârmele de la instalaţiile pe care le-au lăsat tot pe stâlpi, călare peste alea din 2006, că doar nu e prost primarul să le refolosească şi-n iarna lui 2008/2009 (becurile sunt cu dulie, deci sunt gândite ca să fie înlocuite atunci când îşi dau duhul) şi să nu stoarcă bani de la buget pentru un nou set de luminiţe. C-au lăsat ăia instalaţiile din ultimii doi ani agăţate de stâlpi, ca-ntr-un veritabil Matrix al crăciunurilor trecute, nu-i bai, dar oligofrenii naibii, au reuşit să distrugă iluminatul public! Pe strada mea, doar două din trei becuri luminează, asta-n cel mai fericit caz. Sau, cum ar spune miliţianul- Doar doi din trei locatari e acasă. La restul nu se vede becu’ . E de neconceput aşa ceva! Chiar am ajuns un popor de idioţi?

Băi Corneluş, io zic să te apuci şi mata (sau mă-ta, aşa, că-mi eşti simpatic!) de schimbat borduri, ca alde Videanu. Îţi recomand totuşi să pui câţiva bolţari de-o parte şi să-ţi încropeşti un cavou mic şi călduros, ca să ai unde să sari atunci când cetăţenii îţi vot trage (fute) un şut în fund (cur) la alegerile de anul ăsta. Apropo, Corneluş, nu-ţi suport nici progeniturile şi v-aş turna bucuros la toţi super-glue în fund (cur). Cu dragoste, io.

PS: Limbajul trivial a fost utilizat ca să-nţeleagă şi primitivul ăla de Corneluş ce-am vrut să spun, în cazul în care citeşte blogul meu fenomenal. Evident, acesta este un pamflet şi personajele sunt fictive. Orice asemănare cu realitatea se datorează excesului de zel al cititorului…

Domnul profesor Mircea Costache publică în ziarul ”Tricolorul” un articol de excepţie, intitulat ”Băsescu, un anti-model pentru tineri”. Îmi permit să reproduc mai jos un pasaj -cred eu- edificator:

Ce democratie este aceea, stimati concetateni, cînd o infima minoritate face legea, trimite soliile Mafiei la Bruxelles si Strasbourg? Au furat, au tîlharit si s-au îmbuibat, spunînd ca ne construiesc democratia si ca asta presupune costuri… Care democratie, care principiu democratic al majoritatii, cînd noi suportam dictatura unei minoritati care vizeaza distrugerea României? De aceea, nu vom înceta sa le reamintim tuturor acelora cu simt patriotic si national ca imnul nostru este “Desteapta-te, române!”. Altfel, vei pieri.

Mă prăpădesc de râs privind de pe geamul de la bucătărie (înfofolit în halat şi cu basca-n cap, c-afară se întrevăd perspectivele unei noi ere glaciare) la becurile primarelui, care trec întru nefiinţă cu mult spor. Zilele trecute, când îi spuneam unui coleg că instalaţiile alea nu-s de exterior, pentru simplul motiv că atât becul, cât şi conectorii de la dulie sunt expuşi intemperiilor, nu m-a crezut. Abia aştept prima ninsoare zdravănă, ca să crape mai bine de jumătate din ornamentele de Crăciun, care oricum îs de-un prost gust ce frizează chiar şi ţopârlănismul primarelui.

Până anul ăsta, erau folosite clasicele instalaţii pentru exterior, cu becuri de frigider băgate în capsule de plastic colorat. Putea să ningă peste ele, să plouă, să tune, să fulgere, să urineze stolurile de păsări călătoare, că becurile alea (protejate de intemperii) îşi dădeau duhul doar atunci când le venea sorocul. Acum, apa îşi exercită rolul de conductor electric şi dă iama în beculeţele municipalităţii, adică în această imensă şi inutilă cheltuire de fonduri de la buget. Mă mir cum de nu i-a trecut prin tărtăcuţa seacă a primarelui (s-aude, monşer?) să pună ”100 de beculeţe cu muzicuţă” de la Magazinul Chinezesc, să le schimbe de 2-3 ori pe săptămână şi să-i facă concurenţă bordurierului Videanu…

Aştept cu nerăbdare ca-n 2008 să pună şi la mine-n urbe un brad din fier forjat, ca să mă simt european.

N-am vrut să scriu despre asta, dar cele peste 30% de procente ale PD-ului m-au scârbit peste măsură. Pe mine mă doare exact într-un organ anatomic de cine o să conducă ţara, dat fiind că mai am jumătate de an de liceu şi facultatea în faţă, iar mai apoi voi pleca în Canada. Eu o să fiu oricând în stare să duc un trai decent, pentru ca Dumnezeu mi-a dat ceea ce le lipseşte multora- creier. O să mă crăcănez însă de râs de fiecare dată când o să văd la TV oameni care mor de foame şi dorm prin parcuri, tineri fără loc de muncă şi fără perspectivă şi nu-n ultimul rând, întregi clase sociale defavorizate. Voi i-aţi votat (nu fac referire numai la PD, ci şi la PNL, PSD, PLD şi alţii care şi-au dat deja hoţia pe faţă în mandatele anterioare), voi să mâncaţi firimiturile ce le scapă printre degete!

Personal, am pus cu mândrie ştampila pe PRM pentru europene şi-am dat un vot de blam referendumului Băsescian, neprezentându-mă la referendum. Electoratul autohton nu este nici pe departe îndeajuns de matur ca să voteze oameni şi nu liste, cum le place PD-iştilor să zică. Atunci când Adi Minune şi Alina Plugaru vor ajunge în Parlament, o să fie prea târziu ca să mai schimbăm ceva. Bune, rele, listele scot în faţă oameni capabili, pe când uninominalul va scoate în faţă vedete.

Pentru prima oară de când am blog, închid comentariile şi asta pentru că nu am chef să-mi justific opţiunea electorală. Ţin totuşi să-i anunţ pe toţi retarzii care aşteaptă să mă înjure că eu am pus ştampila în totală cunoştinţă de cauză, nu sub impulsul momentului şi a lipsei desăvârşite de neuroni. Chiar dacă-n maxim 4 ani voi scrie mesaje din Canada, nu mă sonsider trădător- după cum am mai spus, în cazul în care integritatea teritorială a ţării o să fie ameninţată, mă voi întoarce în ţară să lupt -chiar şi de unul singur- pentru o cauză pierdută…

Citeam pe blogul lui Sin de ultima ispravă a micului bulangiu din fruntea Ministerului Sănătăţii. Întotdeauna m-am întrebat dacă efeminatul Eugen e copilul Eugeniei, cea mai ieftină femeie din lume, ori ba. De data aceasta, ce credeţi c-a făcut Eugenică ăsta, după ce în patru ani de mandat nu a ameliorat cu nimic starea jalnică a sistemului sanitar din România ? Cei doi neuroni din tărtăcuţa lui, care-n general fac sex anal până li se blegesc axonii, au reuşit să realizeze de această dată o sinapsă de o calitate îndoielnică, dar îndeajuns de puternică încât amiba să glăsuiască următoarele dejecţii de factură cripto-comunistă:

“Vom pune conditii atat de drastice pentru cel care vrea sa paraseasca postul incat sa-l descurajeze sau il vom pune sa plateasca atat de mult incat sa ne permitem sa aducem mai multi colaboratori care sa acopere locul respectiv”.

Hai sictir mă biscuite! La cât esti de hotărât, pot să jur că ai cremă de balegă, asezonată cu flegme de turbeculoşi! Biscuitele ăsta se crede stăpân de sclavi şi crede că sistemul educaţional este moşia lui (de fapt, el nu este stăpân nici măcar pe propriul fund). În loc să mărească salariile cadrelor sanitare, să ofere condiţii pentru studenţi şi pentru tinerii medici, el le pune zgardă la gât asemea câinilor şi se face brusc stăpân pe viitorul lor. Eugenică trăieşte ca parazitul pe banii statului, se scarpină în cur şi mai apoi în nas şi din lipsă de ocupaţie, debitează din când în când câte o inepţie direct proporţională cu primitivismul său intelectual. De ce-au cotizat părinţii viitorilor studenţi la stat ani de-a rândul, ca să nu li se ofere acum copiilor lor dreptul la educaţie necondiţionată? Zgarda la gât nu este o soluţie! Atât timp cât în România nu poţi să trăieşti decent nici ca medic, nici ca profesor (şi lista poate continua; am ales doar domeniile cu care am o oarecare tangenţă), ce drept au unii bulangii să se pună stăpâni pe viitorul tinerilor? Atunci când Eugenică o să trăiască din salariul de medic şi o să demonstreze cu acte felul în care a obţinut fiecare leu din averea-i considerabilă, o să aibă dreptul la cuvânt. Până atunci, să se bucure că nu taxăm sexul anal!

Post-decembriştii ăştia trişti îşi trimit progeniturile la studii prin străinătăţi şi nouă, în propria ţară, ne este îngrădit din ce în ce mai mult dreptul la educaţie, la un trai decent şi la liberă alegere.

Marş înapoi în groapa cu testicole extirpate, golanule! Ţi-am rezervat un loc fruntaş pe lista celor ce vor testa invenţia doctorului Guillotin (care măcar a făcut ceva util omenirii, nu ca tine, geniu pustiu!), cât de curând!

PS: textul de mai sus este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. El nu a a fost scris de mine, ci de Alcibiade şi Mihai Viteazu.

Prea-nesimţirea şi hoţia Sa, ministrul Sănătăţii, a vizitat spitalul proaspăt construit la mine-n urbe. Pe lângă nemâncaţii din PNL filiala de urbe, s-au bulucit ca babele la agheasmă şi lingăii oraşului, care sperau probabil să primescă mici şi bere, ca pe vremea PSD-ului, ori ca-n preajma alegerilor, când partidul Alcoolistului Naţional dă de pomană. Personal, îi urez minisrtrului o moarte lentă şi dureroasă, ca să compenseze agonia bolnavilor care stau ore întregi în faţa farmaciilor, după ce zeci de ani au cotizat la stat. Da’, aşa, ca fapt divers- de unde pana mea au aştia bani de maşini de sute de mii de dolari, din moment ce au moace de oameni proşti, de homalăi ori de frustraţi social? Dacă adun limuzinele de-acolo şi le vând, pot să construiesc un spital într-o comună şi o ghilotină în pădurea Băneasa.

Gata, a şi plecat micul homalău Eugen, acest adevărat Samurai Jack al gripei aviare care n-a existat decât în tărtăcuţa lui miniaturală, unde doi neuroni se tot chinuie să facă sinaptse, dar de fapt fac sex anal. Noroc c-am făcut o poză, destul de naşpa, e drept, având în vedere că aparatul era pus pe fine .